Ce alegem ?

Cred că este cea mai potrivită perioadă din an pentru a scrie despre acest subiect : alimentația bazată pe carne sau pe plante ?

Este un subiect abordat des, controversat și fără concluzii certe. De ce ? Poate pentru că pune față în față dorința de a fi sănătoși și plăcerea de a mânca fără restricții.

Dar ce argumente ar avea una și cealaltă variantă ?

Sigur alimentația bazată pe carne este un obicei alimentar prezent în viața lui Homo Sapiens din cele mai vechi timpuri, dacă ne gândim la vânătoarea de mamuți. Omul a avut tot timpul existenței lui, ca specie, acest obicei, de a mânca proteine animale, fie că le obținea prin vânătoare, fie, mai târziu, prin creșterea animalelor domestice. Și există argumente pentru o alimentație bogată în proteine animale. Pentru organism aportul unor proteine de calitate, care pot fi de origine animală, duce

-la sinteza altor proteine de calitate ce sunt necesare proceselor musculare,

-de sinteză de enzime,

-proteine, glucide, lipide,

-menținerea homeostazie, starea de echilibru a organismului.

Astfel s-a produs evoluția speciei umane, apoi revoluțiile sociale, industriale și, în ultimii ani, cea informațională.

Refacerea din starea de boală este mai ușoară atunci când alimentația este cu proteine animale, este un fapt dovedit. De altfel medicină a trecut prin faza în care se recomanda, de exemplu, tuberculoșilor să mănânce bine, uneori excesiv de bine, pentru a se putea reface și a lupta cu boala. Asta era înainte de apariția antibioticelor. Oricum există situații în care medicina recomandă o alimentați cu proteine de calitate, și de origine animală, atunci când pacientul trebuie să se recupereze din stări precum anemia, boli neoplazice, intervenții chirurgicale mari, boli ale aparatului digestiv.

În favoarea alimentației bazată pe vegetale vin argumentele

-leate de ușurința asimilării principiilor nutritive,

-a unei metabolizări cu mai puține „deșeuri”,

-aport de substanțe și elemente pe care organismul nu le poate sintetiza singur

-aport de substanțe cu rol în protecția celulelor, cu menținerea ratei apoptozei, „moartea celulară”, în limitele fiziologice,

-menținerea ph organismului în limitele fiziologice, ceea ce  înseamnă că procesele din interiorul său se vor desfășura mult mai firesc și vor crea o stare de bine.

Dincolo de aceste argumente, sunt date care ne cam bulversează. Despre „Studiul China” am scris și revin pentru că aduce date, pe de o parte, cu o susținere științifică importantă, pe de altă parte vine să zdruncine o concepție veche ce a devenit o cutumă. Acea că alimentația bazată pe produse animale ar duce la o creștere a incidenței cancerului, bolilor cardiovasculare, bolilor osteoarticulare, diabetului. Ca exemplu, Dr. Campbell, coordonatorul studiului, un băiat crescut la o fermă tradițională texană, susține în urma datelor studiului, că laptele de vacă ar avea o corelație cu creșterea ratei ADHD-ului, și a altor patologii pediatrice precum și a patologiilor articulare !

Și alți autori susțin aceste lucruri și puteți găsi detalii aici. Interesele industriei alimentare joacă un rol important în promovarea unor produse și nu a altora.                  Și am facut trimitere la o altă carte, „Complotul Mondial Împotriva Sănătății” de Claire Severac, unde se prezintă date legate de procesele de creștere accelerată a animalelor care devin o marfă, de controlul materialului genetic, a semințelor care nu mai pot rodi decât odată și așa mai departe. Goana după profit duce la strategii și practici dincolo de limita eticului. Iar faptul că menționez aceste lucruri este și pentru că au fost desecretizate documente care susțin că Al Doilea Război Mondial a fost declanșat și susținut de corporații sau de o corporație IG Farben, care nu își dorea decât mărirea profitului prin acapararea de noi piețe, de studii pe subiecți umani, ce nu ar fi putut fi practicate în condiții de pace. Și evident că astfel de date, care au avut niște costuri, nu pot fi obiective. Ele trebuie să asigure investitorului o reîntoarcere a investiției.

Dacă sunt date credibile sau nu este decizia fiecăruia din noi, însă cred că este rezonabil să le luăm în calcul. Și asta pentru că există date, e adevărat empirice, care susțin un echilibru între aceste tipuri de alimentații. Mă refer aici la tradiția poporului român și nu numai , a posti.  Poate că unii dintre voi o să strâmbe din nas. E în regulă, e dreptul fiecăruia din noi să avem păreri. Însă argumentul meu este proba timpului. Dacă o să aveți ocazia să discutați cu acei oameni care au practicat în deceniile trecute aceste obicei, veți putea constata că au avut o viață mai lungă, mai ferită de boli, și o evoluție favorabilă a bolilor.

Eu însumi am avut o perioadă în care eram condescendent față de regimurile vegetariene. Le consideram niște mofturi. Nu o mai fac, sunt mai circumspect, poate și datorită faptului că văd mai des, prin natura ocupației, unele din efectele negative asupra sănătății a acestor regimuri alimentare bazate pe produse animale.

Repet, dacă luăm în considerație aceste date sau nu, este doar decizia fiecăruia din noi. Însă atâta timp cât sunt date disponibile, cred că este înțelept să le examinăm poate doar și pentru a vedea dacă sunt credibile sau nu.

În ultimă instanță este vorba de păstrarea sănătății noastre.