Despre afecțiunile urechii, cele infecțioase, am mai scris aici, dar frecventa foarte mare a acestora la cabinet m-a făcut sa reiau aceste informații. Așadar otitele, de orice fel, cred ca reprezintă aproximativ 30% din consultațiile unei zile. În perioada calda vor începe sa fie mai dese otitele externe, iar în cele reci otitele medii.
Sa le luam pe rând.
Otita reprezinta inflamația urechii externe, medii sau interne și sunt una din cele mai frecvente cauze de adresare către medicul specialist otorinolaringolog. Cauzele acestei inflamații sunt diverse, dar consecința existenței inflamației constă în apariția unei tumefieri, eritem, înroșiri, și a durerii la nivelul urechii
Otita externă reprezintă inflamația urechii externe, a pavilionului auricular, a părții din ureche pe care noi o vedem, dar și a conductului auditiv extern, locul unde ne punem căștile, sau alte dispozitive auriculare( proteze auriculare, dopuri de somn etc) Mai este numită și urechea înotătorului pentru că apare frecvent după ce pacientul merge la piscină. Dar și un mediu umed poate favoriza, alături de o temperatură ridicată, apariția otitei externe. O altă cauză frecventă de apariție a otitei externe este utilizarea bețișoarelor auriculare sau corpii străini vegetali sau non vegetali introduși accidental sau voluntar în meatul auricular.
Pentru pacient aceasta înseamnă apariția durerii importante la nivelul urechii, hipoacuzie, adică scăderea acuității auditive, și chiar apariția unor secreții muco-purulente. Dacă nu se institue tratament otita externă evoluează spre perincondrită, adică propagarea infecției la cartilajul auricular pe care îl poate distruge. Se poate ajunge, atunci când există imuno-depresie, la otită externă malignă cu apariția de colecții purulente la nivelul urechii, care se pot fistuliza spontan sau pot duce la necroza cartilajului auricular cu importante defecte estetice. De aceea tratamentul trebuie instituit de îndată, și de aceea trebuie să vă adresați medicului dumneavoastră.
Otita medie acută este inflamația urechii medii, de foarte multe ori, după o viroză respiratorie sau după infecții ale căilor respiratorii superioare. Trompa lui Eustachio, comunicarea dintre faringe și urechea medie care în mod normal asigură pneumatizarea urechii medii și a mastoidei, este blocată prin același mecanism, cel mai frecvent, de inflamație, dar nu numai. Tumefierea mucoasei, apariția edemului modifică mecanismele fiziologie de protecție și astfel apare inflamația și apoi suprainfecția bacteriană a mucoasei urechii medii. Și astfel simptomatologia, ceea ce aduce pacientul la medic, este concretizată prin durere importantă, descrisă uneori ca lanciantă la nivelul urechii, „undeva înăuntru” cum descriu uneori pacienții durerea, hipoacuzie, adică scăderea auzului, febră atunci când există infecție bacteriană. Uneori apare și tinitusul, țiuiturile în urechi. De asemenea, poate apare și vertijul.
Pericolul este ca infecția să se propage la organele din vecinătate. Astfel se poate ajunge la oto-mastoidită, la paralizia facială care generează o asimetrie facială cu un puternic impact estetic, labirintită, infecția urechii interne, care poate genera vertij și hipoacuzie. Dar otita medie acută poate da și complicații cerebrale, meningită, abces cerebral. Troboză de sinus sigmoidian, dar și artrită, endocardită.
Otita medie cronică este o altă formă de otită care poate să evolueze cu timpan închis sau cu timpan deschis. În perioada în care nu există infecție, ceea ce deranjează pacientul este hipoacuzia. Când apare și infecția apare și o secreție muco-purulentă dacă timpanul este deschis, poate avea un miros fetid, neplăcut. Timpanul poate fi perforat fie cu ocazia episoadelor anterioare de infecție, fie cu ocazia infecției curente. Riscurile netratării otitei cronice sunt aceleași ca și în cazul otitei medii acute, pe lângă discomfortul pacientului.
În plus se poate ajunge la apariția colesteatomului, prezența de țesut epidermic la nivelul urechii medii, ce în mod fiziologic nu trebuie să existe la acest nivel. Apariția colesteatomului are și alte mecanisme, însă efectul este același, de interferare cu lanțul osicular și cu transmisia sunetuli în urechea medie, deci va apare o hipoacuzie, de diverse grade, corelată cu severitatea bolii. Poate perturba și aerarea fiziologică a mastoidei și poate să genereze oto-mastoidită. Este patologie cu o evolutivitate gravă care trebuie prevenită prin vizita la medicul dumneavoastră, pentru a evita complicațiile pe care le poate genera, acestea fiind în mare, aceleași pe care le dă și otita medie acută.
Otita seroasă este o altă formă de otită în care există o acumulare de secreții în spatele timpanului, fără a exista infecția acestei mucoasei. De cele mai multe ori cei afectați sunt copiii. Impactul major este pe hipoacuzie și, implicit, pe dezvoltarea capacităților intelectuale creând o barieră de comunicare dacă nu se intervine. Copilul este neatent, aparent distrat și deconectat de mediul lui și în relația cu ceilalți. Episoadele frecvente de otita medie acuta, refluxul gastro-esofagian sunt cauze de apariție a otitei seroase. De asemenea, frecvent, vegetațiile adenoidiene sunt cele care generează și întrețin o otita seroasă. De aceea, este important să vă adresați medicului dumneavoastră pentru a oferi copilului dumneavoastră o dezvoltare normală.
Sănătate maximă !
Sănătatea ta 
Lasă un răspuns